Mâncatul pe fond de stres: de ce căutăm dulciuri și ronțăieli când suntem tensionați

De ce mâncăm mai mult atunci când suntem stresați?

Ai observat că, atunci când ești obosit/ă sau tensionat/ă, ai mai multe pofte decât de obicei? Și, culmea, poftele sunt exact pentru alimentele care nu te hrănesc cu adevărat: dulciuri, fast-food, snacks-uri?

Nu este întâmplător.. Este felul în care corpul și mintea reacționează la stres.

Rolul hormonilor stresului

Atunci când ești tensionat, corpul produce mai mulți hormoni ai stresului, de exemplu cortizolul.

• nivelul lui crește rapid în situații de presiune,

• îți deschide pofta pentru alimente bogate în calorii,

• face ca dulciurile, alimentele grase sau ultraprocesate să pară mult mai tentante decât de obicei..

  
  

Cu alte cuvinte, o persoană stresată este mult mai predispusă să consume cantități mai mari de alimente cu gust intens, dar cu valoare nutritivă scăzută.

De ce alegem mâncare ce ne aduce parcă liniște (comfort food) în loc de salată?

Atunci când suntem stresați, corpul și creierul caută o formă rapidă de alinare.

• Dulciurile și carbohidrații simpli cresc rapid nivelul de serotonină (hormon al „fericirii”), aducând o senzație temporară de calm.

• Gustul intens și textura alimentelor ultraprocesate oferă o recompensă imediată creierului.

• Pe moment, te simți mai relaxat și mai liniștit.

• 
  

Problema este că efectul trece repede, iar apoi apar vinovăția, disconfortul fizic și… și mai mult stres.

Cum se simte mâncatul pe fond de stres: exemple reale din viața de zi cu zi

• după o zi grea, deschizi frigiderul chiar dacă ai mâncat deja,

• mănânci repede, fără să te bucuri cu adevărat de gust,

• cauți mereu „ceva dulce” atunci când ești tensionat,

• după ce termini, spui în gând: „iar am făcut la fel”.

Cercul vicios al stresului și mâncatului

Stresul crește pofta → mănânci compulsiv → apar vinovăția și neliniștea → stresul devine și mai puternic → și din nou cauți alinare în mâncare.

Așa ia naștere cercul vicios al mâncatului pe fond de stres.

de Ilona Păcurari

îmi poți lăsa gândurile tale, apăsând butonul de mai jos:

Contact