Și dacă mâncatul pe fond de stres vine și cu ceva pozitiv?

Ce ar fi să ne gândim și așa...

Mâncatul pe fond de stres nu este dușmanul tău. Este un semnal de alarmă. O lumină aprinsă pe bordul interior care îți spune: „Hei, ceva din tine are nevoie de atenție.”

Ce îți arată de fapt aceste episoade

Când te trezești că mănânci nu din foame, ci din tensiune, neliniște sau oboseală, mâncarea devine un limbaj al corpului și al emoțiilor tale.

Mâncatul compulsiv pe fond de stres îți arată că:

• există părți din tine care cer alinare,

• modul în care gestionezi acum emoțiile nu funcționează,

• ai nevoie de o altă cale pentru a-ți aduce liniște și echilibru.

Nu este un semn că ești slab/ă. Este un semn că ceea ce faci acum nu mai e suficient pentru tine. Și e momentul să descoperi ceva diferit.

Dacă acest semnal nu ar exista?

Imaginează-ți că mașina ta nu ar avea niciun martor pe bord. Motorul ar merge până într-o zi când, dintr-odată, s-ar opri complet sau ar exploda.

La fel e și cu tine: dacă nu ai simți nevoia de a mânca pe fond de stres, dacă trupul tău nu ți-ar trimite acest semnal, probabil emoțiile și tensiunile acumulate ar izbucni în alt mod, mult mai dureros.

Mâncatul pe fond de stres este, paradoxal, un avertisment. Un semnal că e nevoie să intri în „service-ul interior”, să privești către emoțiile tale și să cauți alt mod de a le gestiona.

De ce apare această nevoie

Stresul ridică nivelul hormonilor, cum este cortizolul. El intensifică poftele pentru dulciuri și alimente bogate în grăsimi. Corpul tău caută energie rapidă, vrea să te protejeze și să îți ofere un fel de „calm” temporar.

Pe moment, funcționează. Îți aduce o clipă de liniște. Îți oferă un spațiu scurt de respiro. Și asta, chiar dacă nu e soluția perfectă, e modul tău de auto-protecție.

Asta nu înseamnă că mâncatul pe fond de stres este „în regulă” sau că e o soluție sănătoasă. Nu este. Dar nici nu ajută să te pedepsești și să te învinovățești. Asta ai știut să faci până acum și e important să vezi și partea aceasta: faptul că în spatele comportamentului există un mesaj valoros, pe care îl poți învăța să îl asculți și să îl gestionezi altfel.

Partea pozitivă

Paradoxul e acesta: faptul că mănânci pe fond de stres înseamnă că primești un avertisment. Un semnal că e nevoie să schimbi ceva, să îți acorzi atenție, să găsești moduri mai blânde și mai sănătoase de a face față situațiilor prin care treci si care te apasă.

Dacă acest semnal n-ar exista poate s-ar transforma în alte probleme — mai grele, mai dureroase, mai greu de gestionat.

Ești un om care primește un semnal.

Iar semnalul acesta, dacă îl asculți, poate fi începutul unei schimbări reale.